LUCRARI DIPLOMA

CONTACT

LINK-uri

 

 

1. Atitudinile contemporane asupra metafizicii

2. Accepțiuni ale modelului platonician al tripartiției sufletului – în secolele  IV-VI d.Hr.

3. Fenomenul culturii sub semnul interpretării. Psihanaliza și ideologia ca modele ale interpretării culturii

4. Dovezi teiste și raționaliste ale existenței lui Dumnezeu

5. Revoluția copernicană în perspectivă cumulaționistă

6. CONCEPTUL DE REGULA IN CREATIA “TARZIE” A LUI LUDWIG WITTGENSTEIN

7. RAȚIONALITATE ȘI INTUIȚIE ÎN CUNOAȘTERE

 

 

 

 

1. Atitudinile contemporane asupra metafizicii

 

Cuprins

 

Introducere................................................................................................. 1

 

Partea I. Preliminarii pentru o știință istorică a metafizicii........4

 

I. 1. Incertitudinile unui program aristotelic. Știința ființei ca ființă....4

 

I. 2. Depășirea tradiției ontologice...........................................................11

 

I. 3. Realismul, o aporie dogmatică.........................................................16

 

I. 4. Dezavuarea dialectică a realismului. G. W. Fr. Hegel...................22

 

I. 5. Activitatea conștiinței-de-sine. Cunoașterea ca auto-cunoaștere..25

 

Partea a II-a. Metafizica presupozițiilor absolute...........................35

 

II. 1. Presupozițiile absolute ca sfere relative de cunoaștere................35

 

II. 2. Presupozițiile absolute și principiile metafizice. Similitudini și delimitări...................................................................................................44

 

II. 3. Re-actualizare și analiză metefizică. Istoricitate și relativism metafizic.....................................................................................................49

 

II. 4. Dispute asupra teoriei presupozițiilor absolute............................52

 

Partea a III-a. Semnificațiile gândirii istorice.....................................61

 

III. 1. Cum este posibilă cunoașterea istorică........................................61

 

III.    2. Istoria ca re-actualizare a experienței trecute............................71

 

III.    3. Pozitivism istoric, prezenteism și relativism...............................79

 

Bibliografie....................................................................................................84

 

 

3. Fenomenul culturii sub semnul interpretării. Psihanaliza și ideologia ca modele ale interpretării culturii

 

Cuprins

 

Cuvânt introductiv………………………………………………………. ..1                               

 

Partea I. Considerații generale asupra interpretării culturii…..3

 

   Cap. I. Orientări, distincții și interferențe în “matricea generativ㔠a culturii………………………………………………………………………4

      

       I. 1. Condiția umană sub semnul culturii……………………………4

 

       I. 2. Cultură și valoare………………………………………………...8

 

       I. 3. Dezbateri cu privire la cultura postmodernㅅ…………….14

 

   Cap. II. Cultură și interpretare………………………………………...19

     

      II. 1. Înțelegerea fenomenului cultural……………………………..20

     

      II. 2. Spațiul și timpul în culturㅅ………………………………23

 

        II. 3. Manifestarea culturii………………………………………….28

 

Partea II. Două modele interpretative ale fenomenului cultură: psihanaliza și ideologia…………………………………………35

 

   Cap. III. Cultură și psihanalizㅅ…………………………………..36

 

       III. 1. Interpretarea psihanalitică a culturii – repere generale……36

 

       III. 2. Sigmund Freud și psihanaliza………………………………..38

 

       III. 3. Desprinderea de Freud și reformularea psihanalizei……….42

 

       III. 4.  Psihanaliza culturii fără Freud……………………………...48

 

       III. 5. De la angoasă la eticㅅ…………………………………….51

 

   Cap. IV. Cultură și ideologie…………………………………………...54

 

       IV. 1. Ideologia – funcție de comunicare în culturㅅ…………..54

 

       IV. 2. Ideologie și utopie……………………………………………...63

 

       IV. 3. Utopie și ucronie……………………………………………….72

 

Epilog. Emancipare prin culturㅅ…………………………………...76

 

Bibliografie………………………………………………………………...83

 

 

4. Dovezi teiste și raționaliste ale existenței lui Dumnezeu

CUPRINS

Cuprins  1

Introducere  3

I. Dovezi teiste ale existenței lui Dumnezeu  6

1.      Anselm – prima versiune a argumentului ontologic   6

1.1  Argumentele cosmologice  7

1.2  Argumentul ontologic  10

2.      Argumentul cosmologic thomist  21

2.1  Preliminarii  21

2.2  Cele cinci căi  24

 

II. Dovezi raționaliste ale existenței lui Dumnezeu  31

1.      Descartes sau un nou început în filosofie  31

1.1  Modernitate sau Ev Mediu?  31

1.2  Contextul istoric al apariției “revoluției carteziene”  31

1.3  “Revoluția cartezian㔠 34

1.4  Metoda carteziană  34

1.5  Mathesis universalis  36

1.6  Fundamentarea metafizică  36

1.7  Demonstrarea existenței lui Dumnezeu  40

2.      Spinoza și ordinea geometrică  48

2.1  Planul Eticii lui Spinoza  49

2.2  Substanța  51

2.3  Deus sive Natura  53

2.4  Argumentul ontologic  54

3.      Leibniz și Monada Supremă  56

3.1  Necesitate și contingență  56

3.2  Substanța  58

3.3  Monadologia  60

3.4  Critica leibniziană a argumentului ontologic  64

3.5  Argumentul bazat pe rațiunea suficientă  65

Concluzii  67

Bibliografie  68

 

 

 

 

6. CONCEPTUL DE REGULA IN CREATIA “TARZIE” A LUI LUDWIG WITTGENSTEIN

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I:     CE SUNT REGULILE?

CAPITOLUL II:   CE NU SUNT REGULILE?

CAPITOLUL III:  ACORDUL CU O REGUL~

CAPITOLUL IV:  A |N}ELEGE {I A URMA O REGUL~

CAPITOLUL V:    DIMENSIUNEA SOCIAL~ A REGULII

|NCHEIERE

BIBLIOGRAFIE

 

 

7. RAȚIONALITATE ȘI INTUIȚIE ÎN CUNOAȘTERE

Cuprins

 

Introducere. 2

I Raționalitate și intuiție. Delimitări conceptuale. 6

I.1. Definiția conceptelor 6

1.1. Intuiția. 6

1.2. Deducția. 11

I.2. Tipuri de intuiție. 13

2.1. Intuiționismul antic-intelectul activ la Aristotel 13

2.2. Intuiționismul modern-concepția clară și distinctă a unui lucru la Descartes. 18

2.3 J. Locke – intuiția și certitudinea cunoașterii 24

2.4 Intuiția ca “imediatitate” a înțelegerii. A.J. Bahm.. 26

2.5 Intuiția mistică. 32

2.6 Intuiția trăiristă. H. Bergson. 38

I.3. Raționalitatea ca deducție riguroasă. 44

3.1. Silogismul aristotelic. 44

3.2. Mathesis Universalis – modelul oricărei științe. 48

3.3. Inutilitatea silogismului - J. Locke. 53

3.4. Inferența ca act al intuirii. Archie Bahm.. 55

II. Dezbateri privind rolul intuiției în cunoașterea științifică. 58

II.1. Modelul empirist – logic al raționalității științei 58

II.2. Problema întemeierii cunoașterii 64

II.3. Cunoașterea prin experiență nemijlocită și cunoașterea prin descriere. 72

II.4. Perspective în epistemologia matematicii “pure” – logicism, formalism, intuiționism. 79

II.5. Intuiția geometrică la F. Gonseth. 97

II.6. Cunoașterea ca proces între intuitiv și teoretic. J.Piaget. Epistemologia genetică. 105

III. Complementaritatea raționalitate – intuiție în cunoaștere. 112

III.1. Puterea și limitele intuiției 112

III.2. Puterea și limitele deducției 119

Bibliografie. 129