LUCRARI DIPLOMA

CONTACT

LINK-uri

 

 

1. EFECTE  BIOELECTRICE  ŞI  MODIFICĂRI  REDOX DETERMINATE  DE  ETANOL  IN VITRO  LA BROASCĂ  ŞI  IN VIVO  LA  ALCOOLICI

2. EFECTE CITOGENETICE INDUSE DE TRATAMENTUL CU CAFEINĂ LA DAUCUS CAROTA

3. LEPIDOPTERE DIURNE

4.  ASPECTE ALE ACŢIUNII DICLORHIDRATULUI 6,8-DIBROMO-3,3 BIS (PIROLIDINOMETIL) -4- CHROMANOLULUI ŞI CLORHIDRATULUI 6-BROMO-3-METIL-3-PIROLIDINO-4-CHROMANOLULUI ASUPRA FAZELOR DIVIZIUNII MITOTICE LA SPECIA Triticum aestivum L.

5. Modificări hematologice în anemia hipocromă feriprivă la copii

6. Efecte citogenetice induse de tratamentul cu nicotină la Phaseolus vulgaris

7. CERCETĂRI  FITO – PEDOLOGICE DIN ZONA SARICA – CEAMURLIA(DELTA DUNĂRII)

8. Acoperirea cu lambouri a grefei de nerv nevascularizate

9. Contribuţii la cunoaşterea amfibienilor din Grădina botanică

10. Acţiuni specifice ale unor prduşi poliolici acetilaţi la nivelul membranei fibrei musculare striate

11. EFECTE CITOGENETICE ŞI FIZIOLOGICE ALE TRATAMENTELOR POSTIRADIATORII CU EXTRACTE DIN FRUCTE DE CĂTINĂ LA GRÂU

12 STUDIUL  UNUI  ESANTION ARHEOZOOLOGIC  PROVENIT DIN AŞEZAREA  MEDIEVALĂ  DE LA BAIA

13. Cerambicide din împrejurimile Iaşului şi din Masivul Rarău

14. Aspecte hidrologice şi de vegetaţie din complexul lacustru Isac - Uzlina (Delta Dunării )

15. EMBRIOGENEZA SOMATICĂ LA MOLID: EFECTUL VÂRSTEI FIZIOLOGICE A LINIILOR EMBRIOGENE ASUPRA COMPOZIŢIEI STRUCTURALE A ACESTORA

16. CARACTERIZAREA UNOR ELEMENTE DE BIOSTATUS ALE HAMSTERULUI CU LIMFOM MALIGN

17. CERCETĂRI BIOLOGICE ASUPRA UNOR TULPINI DE Candida albicans PATOGENE LA OM

18. Ihtiofauna râului Teleorman

19. INFLUENŢA GIBERELINELOR ASUPRA GERMINAŢIEI SEMINEŢELOR ŞI CREŞTERII PLANTELOR

20. Contribuţii la studiul encirtidelor (Hymenoptera, Chalcidoidea, Encyrtidae) din estul României

21. Importanţa epidemiologică a speciei Clostridium perfringens

22

ANALIZA OBTINERII COLORANTULUI ALIMENTAR DIN SFECLA ROSIE PRIN METODA EXTRACTIEI CU SOLVENTI

23

ANALIZA STRUCTURII SISTEMULUI OXIDIC

24

ANALIZE DE LABORATOR SI TRATAREA APEI CU SCHIMBATORI IONI

25

APRECIEREA STADIULUI DE POLUARE CHIMICA

26

ASPECTE ASUPRA INTERACTIUNII MELATONINEI CU CELELELATE CELULE ALE SISTEMULUI IMUNITAR

27

ASPECTE CARACTERISTICI ALE HEPATITEI VIRALE SI TRATAMENTUL IN VINDECAREA HEPATITEI VIRALE ACUTA

28

ASPECTELE AMESTECARII LICHIDULUI PENTRU SISTEME BIFAZICE TOTAL MISCIBILE

29

ASPECTELE INFLUENTEI ALCOOLULUI IN SANATATEA OMULUI

30

CARACTERISTICI TEHNICO - ECONOMICE ALE UTILIZARII DE ENERGIE REGENERABILA

31

CARACTERISTICILE FIZIOLOGICE SI ANATOMO - PATOLOGICE PRIVIND PROCESUL DE IMBATRANIRE LA OM

32

CARACTERISTICILE POLIMERIZARII MASIVE A PLACIII STIRENULUI

33

CARACTERISTICILE TRAUMATISMELOR CRANIO - CEREBRALE SI A LEZIUNILOR NERVOASE IN CADRUL ACESTORA

34

CARACTERIZAREA COMPUSILOR RADIOFARMACEUTICI INSEMNATI CU IOD RADIOACTIV

35

CARIOTIPUL UMAN ORIGINEA SI DEZVOLTAREA ACESTUIA

36

CECETARE COMPARATIVA PRIVIND METODELE DE STUDIU AL AZOTATILOR SI AZOTITILOR

37

CERCETARE BIBLIOGRAFICA ASUPRA VALORIFICARII CROMULUI DIN APELE REZIDUALE DIN CADRUL INDUSTRIEI PIELARIEI

38

CERCETARI CINETICE IN REACTIA CARBONATULUI DE SODIU SI SULFATULUI DE CALCIU

39

COMPOZITIA SI VALOAREA ALIMENTARA A GRASIMILOR. MODALITATI DE AMBALARE, MARCARE, TRANSPORT SI PASTRARE A GRASIMILOR DIN ALIMENTATIE

40

COMPOZITIA TIPICA A BIOCENOZA AEROTANCURILOR SI TIPURILE DE RELATII INTRE BIONTI SI CARACTERISTICA ACESTEIA

41

CREAREA NOILOR COMPUSI CU ACTIVITATE ANTIBIOTICA SI ANTITUMORALA PORNIND DE LA CULTURILE DE MICROORGANISME

42

DEPRESIA SI MODELELE DE NATURA ANIMALICA ALE DEPRESIEI

43

DERIVATII ACIDULUI FOLIC SI FOLATII IN NATURA SI ORGANISM

44

ELECTROZI CHIMIC MODIFICATI ELECTROCATALITICI SI IMPORTANTA DETERMINARII DOPAMINEI

45

ESTIMARA GROSIMII STRATULUI DE TURBA SI ALGORITMUL METODEI NEDISTRUCTIVE

46

ETAPELE SI ELEMENTELE IMPLICATE IN APOPTOZA

47

FACTORII DETERMINANTI AI COMPOZITIEI ?I DINAMICII GENETICII POPULATIILOR

48

FORMA MOLECULARA AB SI CONSIDERATIILE CUANTICE ALE ACESTEIA

49

METODE DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE

50

MISCAREA FONDULUI DE GENE IN CADRUL POPULATIEI EXPERIMENTALE A DROSOPHILEI MELANOGASTER, SUB PRESIUNEA SELECTIVA

51

MODALITATI DE COMBINATII COMPLEXE CU PRACTICARE IN BIOLOGIE SI MEDICINA

52

MODALITATI DE PROMOVARE A SANATATII PE PRINCIPII ECOLOGICE

53

NAVIGATIA SI TRANSPORTURILE NAVALE SI PROBLEMELE ECOLOGICE RIDICATE ACESTEA

54

PREZENTA PROTEINELOR LAPTELUI IN REALIZAREA TEHNOLOGIEI BRANZETURILOR

55

PREZENTAREA CLONARII, DIN PUNCT DE VEDERE STIINTIFIC SI AL BIOETICII

56

PREZENTAREA IMPLICATIILOR AGENTILOR POLUANTI LA FACTORII DE MEDIU

57

PROPRIETATILE FIZICE ALE LICHIDELOR SI TERMODINAMICA SOLUTIILOR

58

SOLUTIILE DE HIDROCARBURI IN SOLVENTI POLARI SI CONTRIBUTIA EXPERIMENTALA A ACESTORA

59

STABILIREA CONTITATIIE DE BOR DIN COMPOZITIA APEI MINERALE

60

STUDIILE ASUPRA POTENTIALULUI ANTIBACTERIAN SI ANTIFUNGIC LA PRODUSELE APICOLE

61

TRASATURI ALE CIRCUITULUI IN NATURA AL PESTICIDELOR

62

TRASATURILE EMBRIOGENEZEI SOMATICE LA CONIFERE IN SPECIAL MOLIDUL

63

TRATAREA APEI. TEHNOLOGII DE TRATARE A APEI

 

 

 

 

 

1 EFECTE  BIOELECTRICE  ŞI  MODIFICĂRI  REDOX DETERMINATE  DE  ETANOL  IN VITRO  LA BROASCĂ  ŞI  IN VIVO  LA  ALCOOLICI

 

1.STRUCTURA ŞI PROPRIETĂŢILE MEMBRANEI CELULARE ……..….4

 

2.ORGANIZAREA MOLECULARĂ A LANŢULUI RESPRIRATOR ŞI A SISTEMULIUI FOSFORILĂRII OXIDATIVE………………………………..7

 

3.INFLUIENŢA ALCOOLULUI ASPRA UNOR FUNCŢII ALE ORANISMULUI……………………………………………………………....11

1.1.            ,,Controverse ” în problema alcoolismului………………………….11

1.2.            Alcoolism şi stres oxidativ…………………………………………..12

1.3.            Metabolismul etanolului şi consecinţele sale asupra organismului…………………………………………………………14

3.3.1.Căile primare de metabolizare a alcoolului...………………………..14

3.3.1.1              Oxidarea prin  alcooldehidroenază ……………………………...14

3.3.1.2.            Oxidarea microzonală…………………………………………...16

3.3.1.3.            Oxidarea prin catalază…………………………………………..16

3.3.1.4.            Alcooliza ………………………………………………………..17

3.3.1.5.            Consecinţele metabolice ale oxidării alcoolului………………...17

3.3.2. Metabolismul hepatic al alcoolului …………………………………18

3.3.3. Metabolismul gastric al alcoolului………………………………….26

3.3.4. Metabolismul nonoxidativ al alcoolului…………………………….28

3.3.5. Metabolismul şi toxicitatea acetaldehidei…………………………..28

3.3.6. Metabolismul alcoolului şi acţiunea sa toxică………………………29

3.4. Influenţa alcoolului aspra structurii şi funcţiei biomembranelor……..30

3.5. Alterări structural – funcţionale ale ficatului induse de alcool………..31

 

4.MATERIAL ŞI METODE…………..…………………………..………….33

 

5. REZULTATE ……………………………………………………….………37

5.1. Influenţa alcoolului etilic asupra PR………………………….……….37

5.1.1. Efectele bioelectrice ale alcoolului etilic asupra fibrelor musculare

striate de broască……………………………………………….…..………37

5.1.1.1. Efectele etanolului 0,1% ………………………………..…..……..37

5.1.1.2. Efectele etanolului 0,3%……………………………….…..………39

5.1.1.3. Efectele etanolului 0,5%……………………………………..…….40

5.1.1.4. Efectele etanolului 1%……………………………………..………42

5.1.1.5. Efectele etanolului 3%……………………………………..………43

5.1.2. Acţiunea etanolului asupra PR al celulei hepatice de broască….…...47

5.1.2.1. Acţiunea etanolului 0,1%…………………………………….……47

5.1.2.2. Acţiunea etanolului 0,3%………………………………….………48

5.1.2.3. Acţiunea etanolului 0,5%………………………………….………49

5.1.2.4. Acţiunea etanolului 1%…………………………………….……...50

5.1.2.5. Acţiunea etanolului 3%…………………………………….……...51

5.2. Influenţa pagostenului (PAG) asupra PR…………………….………..54

5.2.1. Efectele bioelectrice ale PAG în RN………………………….……..54

5.2.1.1. Efecte asupra fibrei musculare striate……………………………..54

5.2.1.2. Efectele PAG asupra PR al celulelor hepatice…………………….56

5.2.2. Efectele bioelectrice ale PAG  asupra membranei celulelor  tratate cu

alcool etilic 3%…………………………………………………………….60

5.2.2.1. Efectul PAG 12 mg% asupra fibrelor musculare striate………….60

5.2.2.2. Efectul PAG 12 mg% asupra celulelor hepatice de broască……...61

5.2.3. Efectul propilenglicolului asupra PR ………………………………63

5.2.3.1. Efectul asupra fibrelor musculare striate …………………………63

5.2.3.2. Efectul PGL asupra celulelor hepatice  …………………………..66

5.2.4. Efectul bioelectric al medicamentului Aspatofort…………………..67

5.2.4.1. Efectul ASP asupra celulelor hepatice normale ………………….67

5.2.4.2. Efectul ASP asupra celulelor hepatice intoxicate cu etanol 3%….70

 

6. DISCUŢII ŞI INTERPRETĂRI…………………………………………….74

6.1. Efectele alcoolului ,,in vivo” …………………………………………74

6.1.1. Efectele bioelectrice asupra fibrelor musculare striate……………...75

6.1.2. Efectele bioelectrice asupra membranei celulelor hepatice…………79

6.2. Efectele bioelectrice ale PAG ………………………………………...81

6.2.1. Efectele în RN fără etanol…………………………………………..81

6.2.2. Efectele PAG asupra celulelor tratate cu etanol ……………………82

6.2.3. Efectul bioelectric al solventului propilenglicol…………………….83

6.3.Interacţiunea etanolului cu procesele redox…………………………...83

 

CONCLUZII…………………………………………………………………..86

 

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………88

 

 

 

2. EFECTE CITOGENETICE INDUSE DE TRATAMENTUL CU CAFEINĂ LA DAUCUS CAROTA

Cuprins

I.                   Introducere……………………………………………………………1

1.1.          Daucus carota L………………………………………………..4

1.2.          Originea şi răspândirea  ……………………………………….6

1.3.          Relaţiile cu factorii de mediu………………………………….6

1.4.          Boli şi dăunători la Daucus carota……………………………10

1.4.1.   Boli ……………………………………………………10

1.4.2.   Dăunători………………………………………………23

1.5.          Soiuri de hibrizi la Daucus carota…………………………….27

1.6.          Importanţa economică la morcov…………………………….29

1.7.          Diviziunea celulară mitotică………………………………….31

1.8.          Mutaţiile………………………………………………………36

1.8.1.   Definire, generalităţi…………………………….……..36

1.8.2.   Clasificarea mutaţiilor……………………………..…..37

1.9.          Aberaţiile cromozomiale……………………………………..41

 

II.                Efecte ale agenţilor mutageni asupra mitozei: Cafeina……….……..47

 

III.             Material şi metode de lucru………………………………………….50

3.1.          Material biologic investigat…………………………………..50

3.2.          Metode de lucru………………………………………………50

 

IV.            Rezultate şi interpretare…………………………………………..…55

4.1.          Frecvenţa totală a celulelor în diviziune mitotică…………....55

4.2.          Frecvenţa celulelor în diferite faze lae diviziunii mitotice…...56

4.3.          Frecvenţa aberaţiilor cromozomiale în ana-telofaza mitozei…59

V.               Concluzii…………………………………………………………….68

Bibliografie………………………………………………………….70

 

 

4.  ASPECTE ALE ACŢIUNII DICLORHIDRATULUI 6,8-DIBROMO-3,3 BIS (PIROLIDINOMETIL) -4- CHROMANOLULUI ŞI CLORHIDRATULUI 6-BROMO-3-METIL-3-PIROLIDINO-4-CHROMANOLULUI ASUPRA FAZELOR DIVIZIUNII MITOTICE LA SPECIA Triticum aestivum L.

CUPRINS:

Introducere..........................................................................................................................4

I.Scurtă cronologie a cercetărilor privind mutageneza la plante...........................7

II.Mutageneza.Generalităţi ...........................................................................................10

II.1.Termeni generali................................................................................................10

II.2.Factori mutageni de natură chimică...................................................................11

II.3.Mecanisme de acţiune a substanţelor chimice mutagene..................................13

       II.3.1.Mutageni chimici ce acţionează asupra acizilor

       nucleici în stare de repaus............................................................................13

       II.3.2.Mutaţii chimice ce acţionează asupra acizilor

       nucleici de replicare......................................................................................20

II.4.Efectele citogenetice ale agenţilor mutageni.....................................................29

II.5.Metode de inducere a mutaţiilor........................................................................30

III.Diviziunea celulară şi efectele acţiunii factorilor mutageni...........................33

IV.Materiale şi metode de lucru.................................................................................47

       IV.1.Reprezentarea materialului biologic...............................................................47

                   IV.1.1.Poziţia sistematică a speciei  Triticum aestivum.............................47

                   IV.1.2.Morfologia speciei...........................................................................48

                   IV.1.3.Arealul speciei.................................................................................49

       IV.2.Reprezentarea materialului chimic utilizat....................................................50

       IV.3.Metoda de lucru..............................................................................................51

V.Rezultate şi discuţii..................................................................................................55 VI.Concluzii...................................................................................................................77

Bibliografie.....................................................................................................................78        

 

5. Modificări hematologice în anemia hipocromă feriprivă la copii

Cuprins

Introducere       3

1. Scurt istoric privind cercetările asupra anemiilor la om            6

2. Date generale privind ţesutul sanguin  8

3. Organizarea, morfologia şi funcţiile eritrocitului           12

3.1.Eritropoieza            12

3.2.Morfologia şi compoziţia eritrocitului           17

3.3. Anomaliile eritrocitare        21

3.3.1. Variaţii de mărime           22

3.3.2. Variaţii de culoare           23

3.3.3. Variaţii de formă 24

3.3.4. Incluziunile eritrocitare     26

4. Structura şi funcţiile hemoglobinei      28

4.1. Structura moleculară a hemoglobinei           28

4.2.Funcţiile hemoglobinei         30

4.3. Metabolismul fierului în organismul animal   31

4.3.1. Sursele de fier ale metabolismului animal  32

4.3.2. Absorţia fierului  33

4.3.3. Transportul plasmatic al fierului    34

5.Definiţia, clasificarea şi diagnosticarea anemiilor          37

5.1. Definiţia şi clasificarea anemiilor      37

5.2. Etiologia şi patogenia în anemia hipocromă feriprivă (AHF) 38

5.2.1. Etiologia 38

5.2.2. Patogenia           41

5.3. Profilaxia şi tratamentul în AHF      42

5.3.1. Profilaxia            42

5.3.2. Tratamentul anemiei hipocrome feriprive  43

6. Modificări hematologice în AHF la copii        46

6.1. Tipul şi locul cercetărilor    46

6.2. Organizarea cercetărilor     46

6.3. Material şi metode de lucru            47

6.4. Rezultate şi discuţii 52

6.4.1. Relaţii între frecvenţa AHF şi vârsta, sexul şi mediul social al copiilor studiaţi        55

6.4.2. Evoluţia nivelului Hb la copii        56

6.4.3. Hematocritul       60

6.4.4. Modificări ale numărului de reticulocite la pacienţii studiaţi            63

6.4.5. Variaţia nivelului fierului seric la pacienţii anemici  65

Concluzii generale         68

Bibliografie       71

 

6. Efecte citogenetice induse de tratamentul cu nicotină la Phaseolus vulgaris

Cuprins:

 

I.                         Introducere

1.1.            Phaseolus vulgaris

1.2.            Originea şi răspândirea

1.3.            Relaţiile cu factorii de mediu

1.4.            Boli şi dăunători la Phaseolus vulgaris

1.5.            Soiuri de Phaseolus vulgaris

1.6.            Importanţa economică a fasolei

1.7.            Diviziunea celulară mitotică

1.8.            Mutaţiile

1.8.1.            Definire, generalităţi

1.8.2.            Clasificarea mutaţiilor

1.9.            Aberaţiile cromozomiale vizibile la microscopul optic

 

II.                       Efecte ale agenţilor mutageni asupra mitozei

NICOTINA

 

III.                    Material şi metode de lucru

3.1.            Scopul cercetării

3.2.            Material biologic investigat

3.3.            Metodă de lucru

 

IV.                    Rezultate şi interpretare

4.1.            Frecvenţa totală a celulelor în diviziunea mitotică

4.2.            Frecvenţa celulelor în diferite faze ale diviziunii mitotice

4.3.            Frecvenţa aberaţiilor cromozomiale în ana-telofaza mitozei

 

V.                      Concluzii

VI.                    Bibliografie

 

7. CERCETĂRI  FITO – PEDOLOGICE DIN ZONA SARICA – CEAMURLIA(DELTA DUNĂRII)

CUPRINS

 

Introducere………………………………………………………..5

 

Capitolul I. Delta Dunării – caractere generale

I.1. Limitele geografice....................................................................7

I.2. Relieful deltaic ……………………………………………...10

I.3. Clima………………………………………………………...16

I.4. Reţeaua hidrografică………………………………………..19

I.5. Floră şi vegetaţie…………………………………………….21

I.6. Faună………………………………………………………..23

 

Capitolul II. Zona Sarica-Ceamurlia

II.1. Caractere geomorfologice…………………………………25

II.2. Hipsometria………………………………………………..26

II.3. Litologie – caracterizarea geotehnică şi hidrogeologică a terenului……………………………………………………………….27

II.4. Hidrologia…………………………………………………28

 

Capitolul III. Metode de cercetare

III.1. Metode pedologice……………………………………….30

III.2. Metode fitocenologice …………………………………..32

 

Capitolul IV. Solurile

IV.1. Caracterizarea morfologică……………………………..35

IV.2. Tipuri morfologice de sol………………………………..36

IV.3. Textura solului…………………………………………..39

IV.4. Conţinutul de carbonaţi…………………………………39

IV.5. Salinizarea solurilor……………………………………..42

 

Capitolul V. Flora şi vegetaţia

       V.1.  Flora……………………………………………………….43

V.1.1 Conspectul floristic……………………………………..43                                                                                                                                      

V. 1.2 Analiza floristica……………………………………….45

       V.2.  Vegetaţia…………………………………………………...58

             V. 2. 1. Vegetaţia de zăvoaie………………………………….61

             V. 2. 2. Vegetaţia de tufişuri………………………………….63

             V. 2. 3. Vegetaţia de stufărişuri……………………………….65

             V. 2. 4. Vegetaţia de păpurişuri şi rogozuri……………………68

             V. 2. 5. Vegetaţia de bordură de mlaştină……………………..70

             V. 2. 6. Vegetaţia de buruienişuri………………………………72

             V. 2. 7. Vegetaţia de sărături……………………………………75

             V. 2. 8. Vegetaţia de pajişti……………………………………..78

             V. 2. 9. Vegetaţia acvatică………………………………………80

     VI. Concluzii………………………………………………………...87

             Bibliografie…………………………………………………...…89

 

 

9. Contribuţii la cunoaşterea amfibienilor din Grădina botanică

 

CUPRINS

 

INTRODUCERE....................................................................................................................... 5

CAPITOLUL I.......................................................................................................................... 5

SCURT ISTORIC AL CERCETĂRII AMFIBIENILOR........................................................... 5

I.1. Scurt istoric general al cercetării amfibienilor..................................................................... 5

I.2. Istoricul cercetărilor asupra amfibienilor în  România.......................................................... 8

CAPITOLUL II....................................................................................................................... 11

CARACTERIZAREA GENERALĂ A CADRULUI NATURAL............................................ 11

II.1. Factori geografici neclimatici.......................................................................................... 11

II.1.1. Aşezarea geografică............................................................................................... 11

II.1.2. Consideraţii geologice............................................................................................ 12

II.1.3. Relieful.................................................................................................................. 13

II.1.4. Solurile.................................................................................................................. 15

II.1.5. Vegetaţia şi fauna Grădinii botanice........................................................................ 15

II.2. Factori geografici climatici............................................................................................. 20

II.2.1.Temperatura aerului................................................................................................ 20

II.2.2. Precipitaţiile atmosferice......................................................................................... 21

II.2.3. Dinamica maselor de aer (vânturile)........................................................................ 23

II.3. Reţeaua hidrografică..................................................................................................... 24

II.3.1. Ape de suprafaţă................................................................................................... 24

II.3. 2. Ape freatice.......................................................................................................... 25

CAPITOLUL III...................................................................................................................... 27

GENERALITĂŢI PRIVIND AMFIBIENII DIN ROMÂNIA................................................. 27

CAPITOLUL IV..................................................................................................................... 29

METODE DE LUCRU............................................................................................................ 29

IV.1 Tehnici de capturare..................................................................................................... 29

IV.2 Modul de transport....................................................................................................... 30

IV.3. Tehnici de anesteziere.................................................................................................. 30

IV.4. Păstrarea în  captivitate................................................................................................ 31

IV.5. Morfometrie................................................................................................................ 31

IV.6. Analiza conţinutului stomacal........................................................................................ 33

IV. 6.1.  Prelevarea conţinutului stomacal prin disecţia animalelor....................................... 33

IV. 6.2. Prelevarea conţinutului stomacal prin spălături stomacale....................................... 33

IV. 7. Inventariere şi monitoring............................................................................................ 34

IV.7.1 Inventarierea completă........................................................................................... 34

IV.7.2. Metoda transectelor............................................................................................. 35

CAPITOLUL  V...................................................................................................................... 37

LISTA FAUNISTICĂ A SPECIILOR DE AMFIBIENI DIN GRĂDINA BOTANICĂ-IAŞI. PREZENTARE GENERALĂ........................................................................................................................... 37

V.1. Lista faunistică.............................................................................................................. 37

V.2.  Prezentare generală a speciilor inventariate................................................................... 38

CAPITOLUL VI..................................................................................................................... 48

DINAMICA SPAŢIO-TEMPORALĂ A AMFIBIENILOR DIN GRADINA BOTANICĂ – IAŞI    48

VI.I. Staţiile de colectare a materialului.................................................................................. 48

VI.2. Dinamica spaţială......................................................................................................... 48

VI.3. Analiza zoogeografică a batracofaunei.......................................................................... 51

VI.4 Dinamica temporală...................................................................................................... 52

VI.5. Conceptul de metapopulaţie şi aplicarea lui în studiul şi conservarea amfibienilor............ 56

CAPITOLUL VII.................................................................................................................... 59

ANALIZA MORFOMETRICĂ LA BROAŞTELE VERZI (COMPLEXUL RANA ESCULENTA)   59

CAPITOL VIII........................................................................................................................ 67

ANALIZA CALITATIVĂ A HRANEI LA SPECIILE DE BROAŞTE VERZI........................ 67

CAPITOLUL IX..................................................................................................................... 71

Importanţa şi protecţia amfibienilor............................................................................................ 71

IX.1. Importanţa amfibienilor................................................................................................ 71

IX.2. Ocrotirea amfibienilor.................................................................................................. 72

CONCLUZII........................................................................................................................... 74

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................... 76

 

10. Acţiuni specifice ale unor prduşi poliolici acetilaţi la nivelul membranei fibrei musculare striate

 

CUPRINS

CUPRINS............................................................................................................................ 1

INTRODUCERE.................................................................................................................. 3

1. STRUCTURA ŞI CARACTERIZAREA MEMBRANELOR CELULARE....................... 5

2. Caracteristicile structurale şi funcţionale ale produşilor poliolici.......................................... 10

2.1. Caracteristici generale ale poliolilor........................................................................... 10

2.2 Manitolul................................................................................................................... 12

2.3 Sorbitolul.................................................................................................................. 14

2.4 Produşi poliolici acetilaţi: hexaacetilmanitol şi hexaacetilsorbitol................................... 15

3. MATERIAL ŞI METODE.............................................................................................. 18

4. Rezultate experimentale................................................................................................... 20

4.1 Acţiunea poliolilor şi a derivaţilor lor acetilaţi asupra potenţialului de membrană în Ringer normal  (RN)     20

4.1.1. Acţiunea manitolului (M).................................................................................... 20

4.1.2. Acţiunea hexaacetilmanitolului (HAM)................................................................ 20

4.1.3. Acţiunea sorbitolului (S)..................................................................................... 21

4.1.4. Acţiunea hexaacetilsorbitolului (HAS)................................................................ 21

4.1.5. Acţiunea propilenglicolului (PGL) în RN............................................................. 22

4.2. Efectele produşilor poliolici şi a derivaţilor lor acetilaţi asupra potenţialului de membrană în Ringer cu K+ crescut  23

4.2.1. Efectul bioelectric al K+ crescut......................................................................... 23

4.2.2. Efectul bioelectric al manitolului în Ringer cu K+ crescut...................................... 23

4.2.3. Efectul bioelectric al hexaacetilmanitolului în Ringer cu K+ crescut....................... 24

4.2.4. Efectul bioelectric al sorbitolului în Ringer cu K+ crescut..................................... 25

4.2.5. Efectul bioelectric al hexaacetilsorbitolului în Ringer cu K+ crescut....................... 26

4.3 Efectele produşilor poliolici şi a derivaţilor lor acetilaţi asupra potenţialului de membrană în Ringer cu Ca2+ crescut....................................................................................................................................... 27

4.3.1. Efectul bioelectric al Ca2+ crescut....................................................................... 27

4.3.2. Efectul bioelectric al manitolului în Ringer cu Ca2+ crescut................................... 27

4.3.3. Efectul bioelectric al hexaacetilmanitolului în Ringer cu Ca2+ crescut.................... 28

4.3.4. Efectul bioelectric al sorbitolului în Ringer cu Ca2+ crescut................................... 28

4.3.5. Efectul bioelectric al hexaacetilsorbitolului în Ringer cu Ca2+ crescut.................... 29

5. DISCUŢII ŞI INTERPRETĂRI...................................................................................... 31

5.1 Efectele bioelectrice ale produşilor poliolici şi ale derivaţilor lor acetilaţi în Ringer normal 31

5.2 Efectele bioelectrice ale produşilor poliolici şi ale derivaţilor acetilaţi în Ringer cu K+ crescut 32

5.3 Efectele bioelectrice ale produşilor poliolici şi ale derivaţilor lor în Ringer cu Ca2+ crescut 34

6. CONCLUZII.................................................................................................................. 37

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................ 58

 

11. EFECTE CITOGENETICE ŞI FIZIOLOGICE ALE TRATAMENTELOR POSTIRADIATORII CU EXTRACTE DIN FRUCTE DE CĂTINĂ LA GRÂU

 

CUPRINS

 

INTRODUCERE………………………………………………………………4

1.RADIAŢIILE –INSTRUMENT  DE INTERVENŢIE ASUPRA GENOMULUI VEGETAL……………...…………………………………….5

1.1.Scurt istoric………………………..……………………………….5

1.2.Tipuri de radiaţii…………………….…………………………….5

1.3.Mecanismul de acţiune al radiaţiilor ionizante……………...10

2.UNELE EFECTE INDUSE DE RADIAŢIILE NUCLEARE LA

 PLANTE…………………………………………..………………………….13

2.1.Efecte  morfo-histo-anatomice……...…………………………13

2.2.Efecte fiziologo-biochimice……………………………………15

2.3.Efecte genetice………………………..….………………………20

3.FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ RADIOSENSIBILITATEA LA PLANTE………………………………………………………………………24

3.1.Factori de natură fizică………………………………………... 24

3.2.Factori de natură chimică……………………………...……….27

3.3.Factori biologici………………………………………….……...30

4.REALIZĂRI ÎN AMELIORAREA PRIN MUTAŢII

 INDUSE………………………………………………………………………34

5.SCOPUL LUCRĂRII………………………………………………………39

6.MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE……………….…………..41

7.REZULTATELE CERCETĂRILOR……………………………………..44

8.CONCLUZII………………………………………………………………..58

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………......60

 

12 STUDIUL  UNUI  ESANTION ARHEOZOOLOGIC  PROVENIT DIN AŞEZAREA  MEDIEVALĂ  DE LA BAIA

 

CUPRINS

 

INTRODUCERE----------------------------------------------------------------------------4

1.CERCETĂRI ARHEOZOOLOGICE ANTERIOARE PRIVIND AŞEZAREA MEDIEVALĂ DE LA BAIA---------------------------------------------------------------6

2.CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ISTORICĂ-------------------------------9

            2.1.CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ----------------------------------------9

                        2.1.1.POZIŢIE GEOGRAFICĂ------------------------------------------9

                        2.1.2.RELIEFUL------------------------------------------------------------9

                        2.1.3.CLIMA---------------------------------------------------------------10

                        2.1.4.REŢEAUA HIDROGRAFICĂ-----------------------------------10

                        2.1.5.SOLURILE----------------------------------------------------------11

            2.2.ISTORICUL AŞEZĂRII BAIA---------------------------------------------11

3.MATERIAL ŞI METODE DE STUDIU----------------------------------------------17

            3.1.MATERIALUL DE STUDIU-----------------------------------------------17

                        3.1.1.CE ESTE UN EŞANTION ARHEOZOOLOGIC?-----------17

                        3.1.2.ORIGINEA MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC-------18

                        3.1.3.DIVERSITATEA ŞI CARACTERISTICILE MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC-----------------------------------------------------------------------19

            3.2.METODELE DE STUDIU---------------------------------------------------22

                        3.2.1.RECOLTAREA MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC---22

                        3.2.2.PREGĂTIREA MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC—-22

                        3.2.3.DETERMINAREA MATERIALULUI

ARHEOZOOLOGIC------------------------------------------------------------------------24

                        3.2.4.OSTEOMETRIA----------------------------------------------------25

4.REZULTATE ŞI DISCUŢII-------------------------------------------------------------28

4.1.LISTA TAXONILOR IDENTIFICAŢI ÎN EŞANTIONUL ARHEOZOOLOGIC DE LA BAIA-------------------------------------------------------------------------------------28

 

 

4.2.RESURSE ANIMALE UTILIZATE ÎN ALIMENTAŢIE---------------30

                        4.2.1.PESCUITUL---------------------------------------------------------32

                        4.2.2.VÎNĂTOAREA-----------------------------------------------------32

                        4.2.3.CREŞTEREA ANIMALELOR-----------------------------------33

            4.3.SELECŢIA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE ÎN FUNCŢIE DE VÎRSTĂ---------------------------------------------------------------------------------------37

                        4.3.1.MAMIFERE SĂLBATICE----------------------------------------37

                        4.3.2.MAMIFERE DOMESTICE----------------------------------------38

                                    A)ESTIMAREA VÎRSTEI DUPĂ SCHELETUL POSTCRANIAN-----------------------------------------------------------------------------38

                                    B)ESTIMAREA VÎRSTEI DUPĂ DENTIŢIE---------------40

            4.4.SELECŢIA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SEX---------------------------------------------------------------------------------------------42

                        4.4.1.MAMIFERE SĂLBATICE-----------------------------------------43

                        4.4.2.MAMIFERE DOMESTICE----------------------------------------43

            4.5.ESTIMAREA ÎNĂLŢIMII LA GREABĂN---------------------------------46

CONCLUZII-----------------------------------------------------------------------------------48

BIBLIOGRAFIE------------------------------------------------------------------------------51

ANEXE-----------------------------------------------------------------------------------------55

 

13. Cerambicide din împrejurimile Iaşului şi din Masivul Rarău

 

Cuprins

 

Introducere………………………………………………………………………………..

1. Istoricul studiului familiei Cerambycidae……………………………………………...

2. Morfologie externă……………………………………………………………………..

            2.1. Morfologia externă a adultului……………………………………………….

            2.2. Morfologia stadiilor preimaginale……………………………………………

3. Reproducere şi dezvoltare………………………………………………………………

4. Ecologia cerambicidelor………………………………………………………………..

5. Importanţa cerambicidelor……………………………………………………………...

            5.1. Importanţa în circuitul materiei organice……………………………………..

            5.2. Importanţă economică………………………………………………………...

6. Metode de colectare şi preparare……………………………………………………….

7. Cadrul natural…………………………………………………………………………..

            7.1. Rezervaţia naturală de fâneţe de stepă “Valea lui David”……………………

            7.2. Grădina Botanică din Iaşi……………………………………………………..

            7.3. Masivul Rarău ………………………………………………………………..

8. Rezultate şi discuţii   …………………………………………………………………...

            8.1.1. Date faunistice referitoare la cerambicidele de la “Valea lui David “………

            8.1.2. Date ecologice referitoare la fauna de cerambicide de la “Valea lui David”..

            8.2. Fauna  cerambicidelor de la Grădina Botanică din Iaşi……………………….

            8.3. Date despre fauna de cerambicide din câteva puncte din jurul Iaşului (Mârzeşti, Breazu, Repedea, Vlădeni)…………………………………………………………………

            8.4. Date despre cerambicidele din Masivul Rarău…………………………………

8.5 Analiza comparativă a faunei de cerambicide identificată în rezervaţia naturală “Valea lui David” şi Grădina Botanică

9. Concluzii…………………………………………………………………………

Bibliografie

 

 

14. Aspecte hidrologice şi de vegetaţie din complexul lacustru Isac - Uzlina (Delta Dunării )

CUPRINS

 

                                                                                                                        Pagina

Introducere ……………………………………………………………              1

 

I.                    COMPLEXUL LACUSTRU ISAC – UZLINA

1.1    Încadrarea geografică ………………………………………              4

1.2    Componenţă…………………………………………………             5

1.3    Hidrologie şi hidrografie……………………………………              5

1.4    Suprafaţă .....................……………………………………..              8

1.5    Litologie ……………………………………………………              8

1.6    Pedologie …………………………………………………...             9

1.7    Geneza ……………………………………………………...            10

1.8    Evoluţia …………………………………………………….            10

1.9    Clima ………………………………………………………             11

1.10Flora şi vegetaţia………………………………………...             12

1.11Fauna ……………………………………………………             14

 

II.                 CALITATEA   APEI

2.1    Aportul de apă ………………………………………………           17

2.2    Aportul de sedimente………………………………………..           17

2.3    Aportul de nutrienţi  ………………………………………..           17

2.3.1        Fosforul……………………………………………           17

2.3.2        Azotul  ……………………………………………            18

2.4    Transparenţa apei…………………………………………..             18

2.5    Temperatura ……………………………………………….             19

2.6    Oxigenul …………………………………………………...             20

 

III.               METODE  DE  CERCETARE

3.1    Metode de cercetare specifice ecologiei…………………….            22

3.2    Metode de cercetare specifice hidrobiologiei……………….            24

3.2.1        Stabilirea staţiilor de colectare…………………….            24

3.2.2        Determinarea transparenţei apei…………………..             25

3.2.3        Determinarea culorii apei…………………………             25

3.2.4        Determinarea temperaturii apei……………………            25

3.2.5        Determinarea ph-ului apei………………………….           26

3.2.6        Determinarea oxigenului dizolvat………………….           27

3.2.7        Determinarea dioxidului de carbon dizolvat în apă…          27

3.2.8        Determinarea conţinutului de azot şi fosfor………..            27

3.3     Metode de cercetare specifice fitocenologiei……………..               28

 

IV.              REZULTATE ŞI DISCUŢII

4.1    Flora şi vegetaţia……………………………………………              31

4.2    Calitatea apei……………………………………………….              35

4.3    Lista floristică………………………………………………              36

4.4    Analiza succintă a florei……………………………………..            45

4.4.1 Conspectul asociaţiilor vegetale ……………………….           46

4.5     Importanţa vegetaţiei dintr-o zonă umedă…………………..            50

4.6    Situaţia comparativă a chimismului apei între anii 1960-2001.....      52

 

V.                 CONCLUZII..........................................................................................    53

 

Bibliografie ………………………………………………………           55

 

 

15. EMBRIOGENEZA SOMATICĂ LA MOLID: EFECTUL VÂRSTEI FIZIOLOGICE A LINIILOR EMBRIOGENE ASUPRA COMPOZIŢIEI STRUCTURALE A ACESTORA

 

cuprins

 

Capitolul I.  Date teoretice despre molid....................................6

1.1              Scopul lucrării......................................................................................6

1.2              Incadrarea sistematică..........................................................................6

1.3              Caractere morfologice..........................................................................6

1.4              Ciclul de dezvoltare..............................................................................7

1.5              Importanţa economică..........................................................................7

 

Capitolul II. Comparaţie între embriogeneza zigotică şi embriogeneza somatică – generalităţi.........................................8

2.1    Embriogeneza zigotică.......................................................................... 8

2.2    Embriogeneza somatică....................................................................... .9

 

Capitolul III. Embriogeneza somatică la conifere....................14

3.1    Scurt istoric..........................................................................................14

3.2    Surse de explant cu potenţial embriogen.............................................14

3.3    Tipuri de inducţie embriogenă.............................................................15

3.4    Maturarea embrionilor somatici...........................................................16

3.5    Germinarea embrionilor.......................................................................17

3.6    Conversia embrionilor.........................................................................18

3.7    Aclimatizarea.......................................................................................18

 

Capitolul IV. Materiale şi metode......................................................20

4.1    Materialul biologic...............................................................................20

4.2    Medii de cultură...................................................................................21

4.3    Protocoale experimentale pentru obţinerea şi cultura liniilor           embriogene....................................................................................................23

         4.3.1    Inducţia embriogenă din embrioni zigotici maturi...................23

         4.3.2 Inducţia embriogenă din cotiledoane..........................................23

         4.3.3 Obţinerea liniilor embriogene.....................................................23

4.4     Protocolul metodei de analiză structurală...........................................26

         4.4.1 Caracterizarea structurală a ESM............................................... 26

         4.4.2 Cuantificarea diferitelor tipuri (clase) de structuri embriogene...................................................................................................31

 

Capitolul V. Rezultate şi discuţii.................................................32

5.1    Compoziţia structurală generală a liniilor embriogene........................33

5.2    Efectul vârstei fiziologice asupra gradului de structurare....................34

5.3  Dinamicitatea liniilor embriogene. Efectul vârstei fiziologice asupra dinamicităţii..................................................................................................50

5.4   Proporţia embrionilor normali (clasele II a şi II b) faţă de cei incompleţi clivaţi (clasele III a şi III b)..........................................................................50

5.5   Efectul vârstei fiziologice asupra calităţii structurale...........................51

 

CONCLUZII.................................................................................................59

BIBLIOGRAFIE

 

 

 

16. CARACTERIZAREA UNOR ELEMENTE DE BIOSTATUS ALE HAMSTERULUI CU LIMFOM MALIGN

 

CUPRINS

 

CONSIDERA[II GENERALE

LIMFOAME NON-HODGKIN (LNH)-------------------------------------------------------

Rolul limfonodulilor regionali ^n imunitatea antitumoral@   

Metastazarea pe cale limfatic@    

CITOMETRIA DE FLUX---------------------------------------------------------------------

MARKERI TUMORALI-----------------------------------------------------------------------

Markeri tumorali serici     

Markeri tisulari    

ACIDUL SIALIC------------------------------------------------------------------------------

STRESSUL OXIDATIV {I PEROXIDAREA LIPIDIC~ %N CANCER.---------------------

CERCET~RI PERSONALE   

SCOPUL LUCRARII------------------------------------------------------------------------

MATERIALE  {I  METODE.-----------------------------------------------------------------

1. Materialul biologic:       

2. Model experimental ini]iat        

Aspecte clinice    

Tehnica efectu@rii preparatelor pentru examenul morfologic         

M@surarea ADN-ului celular prin citometrie de flux.        

Determin@ri biochimice   

Metoda de dozare a acidului sialic seric la hamsterii normali }i cu tumori.  

Metoda de dozare a malondialdehidei din serul hamsterilor normali }i cu tumori.    

PRELUCRAREA, INTERPRETAREA {I DISCUTAREA REZULTATELOR.....................20

Aspectul morfologic al metastazelor......................................................................................20

Determinarea cantit@]ii ADN-ului tumoral prin citometrie de flux  

Cuantificarea acidului sialic seric   

Dozarea malondialdehidei serice   

CONCLUZII GENERALE...........................................................................................................32

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................33

ANEXĂ.........................................................................................................................................35

 

 

17. CERCETĂRI BIOLOGICE ASUPRA UNOR TULPINI DE Candida albicans PATOGENE LA OM

 

CUPRINS

 

 

1.

Introducere

3

 

2.

Caracterizare generală a drojdiilor

5

 

 

2.1

Poziţia taxonomică

6

 

 

2.1.1.

Definirea grupului

6

 

 

2.1.2.

Sistematica biologică şi drojdiile

7

 

 

2.1.2.1.

Criterii utilizate în clasificarea drojdiilor

8

 

 

2.1.2.2.

Nomenclatura

11

 

 

2.1.2.3.

Clasificări “obiective”. Abordări numerice şi moleculare

13

 

 

2.1.2.4.

Principalele grupe taxonomice de drojdii

16

 

 

2.1.2.4.1.

Drojdii ascoporogene

16

 

 

2.1.2.4.2.

Drojdii basidiosporogene

17

 

 

2.1.2.4.3.

Drojdii imperfecte

18

 

 

2.1.3.

Consideraţii filogenetice

18

 

2.2.

Consideraţii ecologice

 

19

 

2.3.

Citologia drojdiilor

 

21

 

2.4.

Fiziologia drojdiilor

 

23

 

2.5.

Importanţa socio-economică a drojdiilor

 

23

 

2.5.1.

Drojdii de panificaţie şi de bere

 

24

 

2.5.2.

Drojdii de vin

 

25

 

2.5.3.

Drojdii ca aliment – medicament

 

26

 

2.5.4.

Drojdii ca sursa de proteine – biomasa

 

27

 

2.5.5.

Drojdii furajere

 

27

 

2.5.6.

Drojdii patogene

 

28

 

2.5.6.1.

Aspecte de biologie moleculară de Candida albicans

 

28

 

2.5.6.2.

Sindromul candidozei cronice

 

29

 

2.5.7.

Biotehnologia drojdiilor

 

35

 

3.

Cercetări biologice asupra unor tulpini de drojdii patogene la om

 

36

 

3.1.

Consideraţii generale

 

36

 

3.2.

Materiale şi metode

 

36

 

3.2.1.

Microorganismul

 

36

 

3.2.2.

Condiţii de cultură

 

37

 

3.2.3.

Formarea  tubilor germinativi

 

37

 

3.2.4.

Sincronizarea culturilor

 

38

 

3.2.5.        Prepararea şi regenerarea protoplaştilor

 

38

 

3.2.6.

Tehnici de prelucrare a celulelor de Candida pentru investigatii cu microscopie fotonică

 

39

 

3.2.6.1.

Analiza “in vivo

 

39

 

3.2.6.2.

Tehnici de colorare a frotiurilor

 

39

 

3.2.6.3.

Tehnica colorării nucleilor

 

40

 

3.2.6.4.

Microscopia fluorescentă

 

40

 

3.2.7.

Prelucrarea materialului biologic pentru investigaţii electrono-microscopice

 

40

 

3.2.7.1.

Tehnica ultrasecţionării

 

40

 

3.2.7.2.

Tehnica coloraţiei negative

 

42

 

3.2.7.3.

Tehnica criofracturării (freezefracture)

 

42

 

3.3.

Rezultatele şi discuţii

 

42

 

3.3.1.

Consideraţii eco-fiziologice

 

42

 

3.3.1.1.

Evoluţia culturilor

 

42

 

3.3.1.2.

Influenţa unor factori eco-fiziologici asupra evoluţiei culturilor

 

43

 

3.3.1.3.

Aglutinarea

 

44

 

3.3.2.

Cercetări citologice

 

45

 

3.3.2.1.

Peretele celular

 

45

 

3.3.2.1.1.

Organizarea arhitecturală

 

46

 

3.3.2.1.2.

Aspecte morfologice ale formării peretelui celular în timpul  regenerării protoplaştilor de C.albicans

 

47

 

3.3.2.2.

Nucleul interfazic şi în diviziune

 

47

 

3.3.2.2.1.

Morfologie, topografie, dinamică

 

49

 

3.3.2.2.2.

Organizare ultrastructurală

 

52

 

3.3.2.2.3.

Aspecte ale ciclului celular vegetativ

 

54

4.

Concluzii generale

 

57

5.

Bibliografie

 

59

 

 

18. Ihtiofauna râului Teleorman

 

-         Cuprins –

 

INTRODUCERE.............................................................................................................................. 3

Istoricul  cercetărilor asupra peştilor  din râurile României, cu atenţie deosebită  asupra judeţului Teleorman        5

Caracterizarea fizico-geografică şi biologică a judeţului Teleorman..................................................... 10

Cadrul geografic şi istoric---------------------------------------------------------------------- 10

Relieful şi alcătuirea geologică----------------------------------------------------------------- 11

Clima----------------------------------------------------------------------------------------- 11

Hidrografia------------------------------------------------------------------------------------ 13

Caracteristici hidrochimice--------------------------------------------------------------------- 16

Solurile, vegetaţia şi lumea animală------------------------------------------------------------- 23

Material şi metode de lucru.............................................................................................................. 29

Conspectul sistematic al speciilor din bazinul râului Teleorman şi particularităţile biologiei lor............... 33

Leuciscus cephalus cephalus (Linnaeus) – clean------------------------------------------------ 33

Rhodeus sericeus amarus (Bach 1782) – boarţa----------------------------------------------- 35

Cyprinus carpio carpio (Linnaeus 1758) – crap------------------------------------------------ 38

Carassius auratus gibelio (Blach 1783) – caras------------------------------------------------- 40

Alburnus alburnus alburnus (Linnaeus 1758) – obleţ------------------------------------------- 42

Gobio gobio obtusirostris (Valenciennes 1844) – pietroc--------------------------------------- 44

Pseudorasbora parva (Schlegel 1842) – murgoi bălţat----------------------------------------- 46

Barbus  meridionalis petenyi (Heckel 1847) – mreană------------------------------------------ 47

Cobitis taenia taenia (Linnaeus 1758) – zvârlugă----------------------------------------------- 49

Stizostedion lucioperca (Linnaeus 1758) – şalău----------------------------------------------- 51

Gobius gymnotrachelus (Kessler 1857) – moacă de nămol------------------------------------- 53

Zonarea ecologică a peştilor din râul Teleorman................................................................................ 55

Influenţa unor factori poluanţi asupra ihtiofaunei râului Teleorman şi propuneri de ocrotire a unor specii 58

Concluzii.......................................................................................................................................... 61

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................. 63

 

 

19. INFLUENŢA GIBERELINELOR ASUPRA GERMINAŢIEI SEMINEŢELOR ŞI CREŞTERII PLANTELOR

C u p r i n s

I n t r o d u c e r e…………………………………………………………………..3

Capitolul 1. Fitohormoni…………………………………………………………..5

1.1. Substanţe stimulatoare…………………………………………………....5

1.1.1 Auxinele………………………………………………………….5

1.1.2. Citokininele…………………………………………………….10

1.1.3. Giberelinele…………………………………………………….13

1.2. Substanţe inhibitoare……………………………………………………28

1.2.1. Inhibitori naturali……………………………………………….29

1.2.2. Inhibitori sintetici………………………………………………32

1.3. Substanţe retardante……………………………………………………..34

1.3.1. Generalităţi……………………………………………………..34

1.3.2. Reprezentanţi mai importanţi………………………………..…34

1.3.3. Acţiuni biologice ale substanţelor retardante…………………..35

 

Capitolul 2. Influenţa giberelinelor asupra germinaţiei seminţelor şi creşterii plantelor (contribuţii personale)…………………………………………………36

2.1. Materiale şi metoda de lucru…………..34

2.1.1. Determinarea influenţei giberelinelor asupra germinaţiei……...36

2.1.2. Influenţa giberelinelor asupra creşterii plantelor……………….38

2.2. Rezultate şi discuţii……………………………………………………...39

 

Concluzii…………………………………………………………………………...58

 

Bibliografie………………………………………………………………………...59

 

 

20. IMPLICAŢIILE ECOLOGICE ALE FORMĂRII BIOFILMELOR

MICROBIENE ÎN DIFERITE MEDII

 

CUPRINS

 

INTRODUCERE                                                                                                              6

CAPITOLUL I: ACTIVITATEA MICROORGANISMELOR AFLATE ÎN ECOSISTEMELE NATURALE. PREZENTARE  GENERALĂ                         8

1.1. Caracteristici ale ecosistemelor microbiene                                                                 8

1.2. Relaţia microorganismelor cu plantele                                                                          8

1.3. Relaţia microorganismelor cu animalele                                                                                   11

1.4. Activitatea microorganismelor în sol                                                                             14

1.5. Activitatea microorganismelor în mediile acvatice                                                           15

 

CAPITOLUL II:  BIOFILMELE MICROBIENE – CARACTERISTICI ŞI PROPRIETĂŢI                                                                                                               19

2.1. Etapele formării unui biofilm bacterian                                                                                 20

2.1.1. Etapa de transport                                                                                              21

2.1.2. Etapa de adeziune iniţială                                                                                21

2.1.3. Etapa de legare ireversibilă                                                                                  23

2.1.3.1. Legarea ireversibilă in-situ                                                                    23

2.1.3.2. Legarea ireversibilă in-vivo                                                                   24

2.1.4. Etapa de colonizare                                                                                        24

2.2. Structuri anatomice bacteriene implicate in procesul adeziunii                                              26

2.2.1. Stratul mucos, capsula şi glicocalixul                                                                    26

2.2.2. Flagelii                                                                                                                29

2.2.3. Pilii şi fimbriile                                                                                                     31

2.3. Structura unui biofilm bacterian                                                                                           32

2.4. Interacţiunea dintre biofilm şi substrat                                                                                 34

2.5. Consecinţele detaşării biofilmului bacterian                                                              36

 

CAPITOLUL III: ROLUL ECOLOGIC AL ASOCIAŢIILOR DE MICROORGANISME DE TIPUL BIOFILMELOR ÎN ECOSISTEMELE NATURALE  ŞI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPRICE.                                                                                                                      38

3.1. Autoepurarea apelor de suprafaţă                                                                                 39

3.1.1. Factori fizici                                                                                                      40

3.1.2. Factori chimici                                                                                                  41

3.1.3. Factori biologici                                                                                                42

3.2. Degradarea microbiană a substanţelor xenobiotice                                                     43

 

3.2.1. Clasificarea substanţelor xenobiotice cu caracter de poluanţi                                  44

3.2.2. Biotransformarea compuşilor xenobiotici şi mineralizarea                           47

3.2.3. Adaptarea sau aclimatizarea microorganismelor                                           48

3.2.4. Co-metabolismul                                                                                              50

3.3. Biocoroziunea şi biofulingul – fenomene antiantropice                                                 52

3.3.1. Coroziunea bacteriană a metalelor                                                                 52

3.3.2. Biofulingul                                                                                                        55

3.4. Biodegradarea microbiană a unor substanţe de larg

 consum – hidrocarburile                                                                                                       57

 

 

 

 

CAPITOLUL IV:  APELE REZIDUALE – SUBSTRAT AL ACTIVITĂŢII MICROORGANISMELOR                                                                                           61

4.1. Caracteristicile apelor uzate (reziduale)                                                                               61

4.1.1. Surse de poluare                                                                                     61

4.1.2. Influenţa apelor reziduale asupra receptorului şi a

sistemelor ecologice                                                                                                                  63

4.1.3. Microbiota apelor uzate                                                                          65

4.2. Tehnici de tratare a apelor reziduale pe activitatea microorganismelor                                  66

4.2.1. Tehnici de tratare aerobă                                                                                    67

4.2.2. Tehnici de tratare anaerobă                                                                            73

 

CAPITOLUL V: IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR UMANE ASUPRA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ . IDENTIFICAREA GRUPELOR  FIZIOLOGICE DE BACTERII ŞI SEMNIFICAŢIA ACESTORA ÎN APRECIEREA CALITĂŢII APEI POTABILE                                                                                                                              75

5.1. Caracterizarea apei brute din surse de suprafaţă                                                                 75

5.1.1. Aspecte microbiologice ale poluării apei                                                  76

5.2. Surse de poluare ale Râului Argeş                                                                                 79

5.2.1. Caracterizarea fizico – geografică                                                                   79

5.2.2. Surse de poluare                                                                                            79

5.3. Caracteristici fizico-chimice şi biologice ale apei Râului Argeş                             80

5.4. Identificarea grupelor fiziologice de bacterii implicate în circuitul N şi S. Materiale şi metode.                                                                                                                         85

5.5. Rezultate şi discuţii                                                                                                        88

CONCLUZII                                                                                                                                 92

BIBLIOGRAFIE                                                                                                             93

 

 

21. Contribuţii la studiul encirtidelor (Hymenoptera, Chalcidoidea, Encyrtidae) din estul României

 

 

 

22. Importanţa epidemiologică a speciei Clostridium perfringens

 

INTRODUCERE:

Importanţa epidemiologică a speciei Clostridium perfringens

 PARTEA I:

    Bacteriologia speciei Clostridium perfringens

1.1.    Taxonomie

1.2.    Ecologie

1.3.    Caractere morfologice

1.3.1.      Sporogeneza şi germinarea sporilor. Factorii care le influenţează

1.4.    Condiţii de cultivare şi caractere culturale

1.5.    Proprietăţi biochimice şi antigenice

1.6.    Sensibilitatea faţă de factorii de mediu

1.7.    Patogenitate

1.7.1. Mecanismele patogenităţii

1.7.2. Infecţia experimentală

1.7.3. Infecţia naturală

1.1.    Conduita diagnosticului etiologic al infecţiilor produse de Clostridium perfringens

 PARTEA  a II-a:

    Cercetări proprii

     2.1. Scopul lucrării

     2.2. Materiale şi metode de lucru

2.2.1. Identificarea speciei Clostridium perfringens

2.2.2. Serotipizarea şi testarea patogenităţii tulpinilor de Clostridium perfringens izolate din probele de peşte

     2.3. Rezultate obţinute şi discuţii

     2.4. Concluzii

Bibliografie